Preşedintele SUA, Joe Biden, a purtat joi discuţii cu liderul Qatarului şi cu preşedintele Egiptului în vederea încheierii unui acord pentru o încetare a focului în Fâşia Gaza. Această încetare a focului ar urma să fie "imediată şi de durată" pentru o perioadă de cel puţin şase săptămâni.
Tânăra cu dublă cetățenie rusă și americană, Ksenia Karelina, a fost acuzată de trădare și arestată de Serviciul Federal de Securitate (FSB) din Rusia. Potrivit Sky News, tânăra fusese în călătorie către orașul Ekaterinburg pentru a-și vizita rudele când a fost reținută.
Anul viitor, Polonia va lansa o serie de sateliți militari de observare, a declarat joi Cezary Tomczyk, ministru adjunct al Apărării. Potrivit Sky News, el a spus că "anul viitor, vrem să punem primii noștri sateliți polonezi pe orbită".
Statele Unite denunță afirmațiile iresponsabile ale președintelui rus Vladimir Putin, care a avertizat Occidentul că este posibil să declanșeze un conflict nuclear în Ucraina. Departamentul de Stat al SUA a catalogat declarațiile lui Putin drept "iresponsabile" și a atras atenția că acesta nu este modul potrivit de vorbire pentru un lider care deține arme nucleare.
Finlanda permite Ucrainei să folosească arme furnizate pentru a lovi obiective militare din Rusia, au declarat oficiali finlandezi de rang înalt, potrivit POLITICO. Aceștia susțin că este o măsură defensivă legală, în contextul conflictului din Ucraina.
Lideri politici critica secretarul american al Apărării pentru lipsa de transparenţă Membrii Congresului Statelor Unite l-au criticat aspru pe secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, pentru că a ascuns faptul că a fost spitalizat la începutul acestui an pentru complicaţii cauzate de un tratament împotriva cancerului. Potrivit unor surse, preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, nu a fost informat de această situaţie decât după trei zile de la spitalizare, ceea ce a provocat indignare în rândul liderilor politici.
Preşedintele american Joe Biden a revenit asupra declaraţiei sale de a spera la o încetare a focului în Fâşia Gaza până luni, precizând că aceasta nu se va întâmpla în timp util. Citând sursele AFP, Agerpres a relatat că SUA examinează mai multe "versiuni contradictorii" ale atacului care s-a avut loc joi în timpul unei distribuiri de ajutoare în Gaza.
Opt state membre ale Uniunii Europene, respectiv Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia, România și Suedia, cer noi sancțiuni împotriva Rusiei după moartea opozantului Aleksei Navalnîi. Miniștrii de externe din cele opt țări au trimis o scrisoare șefului diplomației europene Josep Borrell, în care solicită intensificarea eforturilor pentru trimiterea unui mesaj clar către liderii politici și autoritățile ruse cu privire la responsabilitatea lor și pentru impunerea unor costuri pentru acțiunile lor prin sancțiuni.
Miercuri, ministrul american al Apărării, Lloyd Austin, a făcut declarații puternice în Congresul SUA despre bilanțul tragic al operațiunii militare condusă de Israel în Fâşia Gaza. Potrivit lui Austin, peste 25.000 de femei și copii au pierit de la începutul războiului pe 7 octombrie.
Agenția suedeză pentru sprijinirea comunităților religioase a anunțat joi că va reduce fondurile alocate Bisericii Ortodoxe Ruse, după ce aceasta a fost suspectată de legături cu serviciile de informații rusești. Potrivit AFP, agenția a declarat că Biserica nu îndeplinește "criteriile democrației" necesare pentru a primi finanțare și sunt preocupate de securitatea națională.
Polonia ia în considerare o potențială interdicție asupra importurilor de produse agricole din Rusia și Belarus, în contextul protestelor țărănești care au avut loc în ultimele săptămâni. Premierul polonez, Donald Tusk, a discutat despre această problemă în timpul unei vizite la Varșovia a omoloagei sale din Letonia, care a implementat deja o astfel de interdicție.
Curtea Constituţională a Slovaciei a suspendat joi unele dintre reformele controversate ale codului penal, ca urmare a protestelor în masă şi a criticii din partea opoziţiei şi a UE. Potrivit instanţei, acest amendament ar putea ameninţa drepturile şi libertăţile fundamentale ale părţilor vătămate şi ale inculpaţilor, încălcând principiul statului de drept.