situație delicată a lui Donald Trump în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu
Update cu 15 ore în urmă
Timp de citire: 6 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
situație delicată a lui Donald Trump în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu
Donald Trump se află într-o situație complicată, afirmând că era complet conștient de planurile Israelului de a lansa atacuri aeriene masive împotriva Iranului. În același timp, el continuă să se distanțeze de aceste acțiuni și neagă implicarea directă a SUA în pregătiri, conform unui analist al The Guardian, Andrew Roth. Potrivit acestuia, reacția Casei Albe după escaladarea conflictului a fost rapidă, trecând de la descrierea atacului israelian ca „actiune unilaterala” de către senatorul Marco Rubio, la declarațiile lui Trump din dimineața zilei de vineri, conform digi24.ro, în care acesta afirma că era pe deplin informat despre operațiune și că ea a fost rezultatul unui ultimatum de 60 de zile dat Iranului pentru a ajunge la un acord nuclear. „Astăzi este ziua 61”, a menționat el pe platforma Truth Social. „Le-am spus [Iranului] ce să facă, dar ei pur și simplu nu au putut să ajungă acolo”.
Șeful statului american a încercat să justifice atacurile israeliene, despre care el anterior spusese că nu și le dorește, afirmând că acestea sunt un mijloc de a continua presiunile asupra Iranului pentru a negocia. „Ar trebui să vină acum la masă pentru negocieri, înainte să fie prea târziu”, a declarat Trump. Totuși, răspunsul ambiguu al SUA privind aceste atacuri, inclusiv evacuarea rapidă a unor angajați din regiune și întrebări legate de implicarea Washingtonului, au ridicat suspiciuni legate de faptul dacă Israelul a acționat cu acceptul ou chiar pentru a-l surprinde pe Trump.
Potrivit lui Elliott Abrams, fost diplomat și analist pentru Orientul Mijlociu, Israelul a favorizat mai mult aceste acțiuni, în timp ce administrația Trump a încercat să mențină o cale diplomatică. Într-un interviu pentru digi24.ro, Abrams sugerează: „Israelienii au lovit, iar astăzi Trump a calificat acest lucru drept «excelent»”. În ciuda avertismentelor clare ale Israelului către SUA cu privire la atac, și a speculațiilor că acțiunea a fost coordonată, declarațiile recente ale lui Trump indică faptul că acesta doar s-a prefăcut că se opune, în timp ce, de fapt, oficialii israelieni aveau „undă verde” pentru atac.
În același timp, oficiali israelieni au început să spună mass-media că Trump doar s-a prefăcut că se opune atacului, dar a fost de acord cu el. Potrivit unor surse, citate de analisti, inclusiv Kelanic, SUA pare să fi fost informată despre pregătirile militare, acestea implicând peste 200 de avioane israeliene gata de a lovi peste 100 de ținte din Iran. Deși oficialii americani au susținut inițial că SUA nu au fost implicate direct, au fost făcute actualizări pentru reaprovizionarea sistemului anti-rachetă Iron Dome, poate în vederea unui contraatac.
Conform notează Andrew Roth, citând surse americane, în ultimele săptămâni, bombardiere B-52 au fost dislocate pe insula Diego Garcia, în Oceanul Indian, unde sunt staționate și bombardiere B-2. Acestea au fost folosite pentru diverse atacuri și ar putea servi și ca bază pentru eventuale operațiuni împotriva Iranului. De altfel, unii specialiști sugerează că reaprovizionarea cu rachete a Iron Dome ar fi fost necesară având în vedere barajul neobișnuit de rachete balistice lansate de Iran în anul anterior.
Potrivit declarațiilor oficiale, SUA ar fi avut informații despre planurile de atac, însă nu au valorificat toate resursele. Vineri, Trump a afirmat pentru Wall Street Journal că nu a fost luat pe nepregătite, spunând: „Nu am fost avertizat. Știam ce se întâmplă”. În opinia criticilor, aceste acțiuni indică faptul că administrația americană a fost conștientă încă dinainte de atac, dar nu a încercat să împiedice operațiunea, poate pentru a nu destabiliza situația.
Astfel, se ridică întrebări despre cine a fost cu adevărat la cârmă și ce știau oficialii americani cu privire la pregătirile militare, notează digi24.ro, remarcând complexitatea și sensibilitatea situației din zona Orientului Mijlociu.
