Agenţia pentru Reglementarea Energiei din Republica Moldova a anunţat săptămâna aceasta că licenţa de distribuţie a gazelor a fost retrasă de la Moldovagaz, companie unde acţionar majoritar (50%) este gigantul rus Gazprom, şi a fost transferată companiei de stat Energocom. În replică, Gazprom a criticat decizia şi a afirmat că această măsură îi provoacă prejudicii, avertizând totodată Chişinăul că pune în pericol securitatea energetică a ţării, relatează presa locală. Distribuţia gazelor către 800.000 de consumatori va fi preluată de Energocom începând cu 1 septembrie, a precizat ANRE. Decizia a fost luată din cauza unei dispute pe care Republica Moldova o are cu monopolul rus al gazelor. Gazprom susţine că Moldova îi datorează cel puţin 709 milioane de dolari reprezentând restanţe la livrările de gaze, în principal din partea industriilor de stat. Invocând audituri independente, Chişinăul susţine că nu are astfel de datorii, care au fost motivul principal al întreruperii livrărilor de gaze din partea Gazprom, în ianuarie. Întreruperea, care a coincis cu încetarea tranzitului de gaze prin Ucraina, a blocat timp de mai multe săptămâni aprovizionarea cu gaze a gospodăriilor şi industriei din Transnistria, regiunea separatistă pro-rusă situată la graniţa Moldovei cu Ucraina, în timp ce restul Republicii Moldova s-a putut alimenta din alte surse, inclusiv din România, potrivit News.ro. Gazprom acuză Moldova că nu a reuşit să rezolve problema datoriilor, deşi monopolul rus al gazelor susţine că a prezentat propuneri pentru găsirea unei soluţii la problema restanţelor. „Guvernul moldovenesc a introdus o serie de măsuri care, în ultimă instanţă, vor duce la reorganizarea forţată a Moldovagaz, la o creştere bruscă a preţurilor la gaze şi, în consecinţă, la o scădere a securităţii energetice a ţării”, a avertizat Gazprom, dând asigurări că va continua „să-şi apere drepturile şi interesele legitime cu toate mijloacele disponibile”. Gigantul energetic a calificat decizia drept „etapa finală a distrugerii deliberate a companiei (Moldovagaz) de către autorităţile moldovene şi a deposedării Gazprom de investiţia sa”. Potrivit Gazprom, autorităţile de la Chişinău ar fi provocat în mod deliberat „reorganizarea forţată” a companiei Moldovagaz, ceea ce, susţine concernul rus, ar fi dus la creşterea preţului de achiziţie a gazelor, majorarea bruscă a tarifelor pentru consumatori şi, implicit, la diminuarea securităţii energetice a Republicii Moldova, scrie NewsMaker. Moldova se află de mult timp în conflict cu Gazprom în privinţa preţurilor şi a ceea ce gigantul rus al gazelor naturale descrie ca fiind restanţe. Moldova a căutat în mod activ să reducă dependenţa de aprovizionarea din Rusia şi a încheiat acorduri pentru achiziţionarea de gaze de la furnizori din Europa. Chişinăul susţine că decizia sa a fost luată şi pentru că Gazprom nu implementa modificările solicitate de Uniunea Europeană privind separarea responsabilităţii pentru transportul şi furnizarea gazelor. Preşedintele Moldovagaz, Vadim Ceban, a declarat săptămâna aceasta că problemele sunt de natură „politică” şi, prin urmare, nu sunt sub controlul companiei, potrivit Reuters. Republica Moldova a depins de Federaţia Rusă pentru aprovizionarea sa cu gaze naturale timp de peste trei decenii. De-a lungul acestei perioade, Moscova a utilizat frecvent această dependenţă ca instrument de influenţă politică, în special după declanşarea invaziei la scară largă asupra Ucrainei, în 2022. După zeci de ani de vulnerabilitate energetică, Chişinăul a reuşit să-şi diversifice sursele de aprovizionare pe malul drept al Nistrului, renunţând în 2022 complet la gazele ruseşti în favoarea regiunii transnistrene, în schimbul livrărilor de energie electrică de la centrala de la Cuciurgan. În prezent, Tiraspolul primeşte gaze naturale prin intermediul unei companii din Ungaria, după ce a refuzat ajutorul oferit de Uniunea Europeană şi de autorităţile de la Chişinău. Cu toate acestea, situaţia rămâne precară, administraţia nerecunoscută din regiune fiind nevoită să prelungească constant starea de urgenţă în economie.