Lupta geopolitică pentru tehnologia verde în deșertul de sare al Cordilierilor argentinieni

Bătălia geopolitică pentru supremație asupra tehnologiei verzi are loc la peste 4.000 de metri altitudine, în deșertul de sare din Cordilierii argentinieni. În această regiune de graniță, care face parte din Triunghiul de Litiu din Anzi, China și Occidentul se luptă pentru controlul a 60% din rezervele mondiale de litiu, o resursă critică pentru mașinile electrice și economia post-carbon, scrie The Telegraph.

La marginea Anzilor argentinieni, în ținutul vast și friguros din Puna de Atacama, se află localitatea Mina la Casualidad, care era odinioară o așezare prosperă. Deși complet izolată, o mină de sulf din apropiere a dat viață acestui orășel din provincia Salta, nord-vestul Argentinei. Angajații minei și familiile lor au trăit timp de mai multe decenii în acest loc neprimitor. Astăzi, așezarea este un oraș fantomă, după ce închiderea minei în 1979 a pecetluit soarta localității, relatează El Pais.

La nord de ruinele localității Mina la Casualidad, mai multe camioane grele traversează munții spre Mina Mariana, un mare proiect de extracție a litiului aflat în construcție și operat de compania chineză Ganfeng, unul dintre cei mai mari producători de litiu din lume. Mina este unul din cele cinci proiecte pe care gigantul litiului le desfășoară în Argentina, o țară devenită un câmp de luptă în războiul economic dintre China și SUA – și, prin extensie, Occidentul – pentru obținerea proviziilor necesare pentru producția de baterii.

Argentina, al patrulea cel mai mare producător de litiu din lume, deține 20% din toate rezervele de litiu ale lumii. Este al doilea cel mai mare depozit de pe planetă. Pe măsură ce producția de litiu a țării crește, atât Beijingul, cât și Washingtonul încearcă să "muște" o bucată cât mai mare din aurul alb al Argentinei. China, principalul producător de baterii cu litiu și țara care prelucrează cea mai mare cantitate de litiu din lume, are un avantaj clar în privința investițiilor pe care le face în această nouă industrie. Dar, SUA, care caută să își dezvolte propriile lanțuri de producție de tehnologie curată în afara controlului Chinei, încearcă să contracareze influența tot mai mare a Beijingului în America de Sud cu noi investiții.

Aproape 40 de proiecte, cele mai multe aflate într-un stadiu avansat de dezvoltare, se desfășoară în nord-vestul țării. 11 dintre cele 42 de proiecte legate de producția de litiu care ar urma să își înceapă operațiunile în perioada 2022-2026 sunt în Argentina – mai multe decât în orice altă țară. Companiile chineze au investit 3,2 miliarde de dolari în proiecte de minerit în Argentina, inclusiv în șapte proiecte cu litiu – aproape de două ori mai mult decât companiile americane. În 2023, aproape 40% din exporturile de litiu ale Argentinei s-au dus în China și doar 9% în SUA.

Dar, de când Javier Milei a devenit președintele Argentinei, țara a adoptat o altă strategie de politică externă, îndepărtându-se de abordarea fostelor guverne de stânga, care preferau să negocieze cu China. Milei preferă să mențină o relație mai apropiată cu SUA, în detrimentul Beijingului. În decembrie, Milei a refuzat o invitație pentru ca Argentina să se alăture grupului extins de economii emergente cunoscut drept BRICS, în care China este forța dominantă.

Un investitor care i-a atras atenția cel mai mult lui Milei este Elon Musk, care caută litiu pentru producția de baterii pentru mașinile sale electrice. După ce a discutat "oportunități de investiții" în industria litiului în timpul unei întâlniri din aprilie, Musk a scris pe X: "Recomand să investiți în Argentina."