Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru oficiali ruși de rang înalt
Inapoi

Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru oficiali ruși de rang înalt

Postat pe 25 Jun 2024

Update cu 1 an în urmă

Timp de citire: 5 minute

Articol scris de: Maria Simionescu

Image Description
Externe

Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru oficiali ruși de rang înalt

Într-o mișcare semnificativă, Curtea Penală Internațională (CPI) a emis marți, mandate de arestare pentru fostul ministru rus al apărării, Serghei Șoigu, și pentru generalul rus Valeri Gherasimov. Aceștia sunt acuzați de presupuse crime de război comise în timpul invaziei Rusiei în Ucraina.

Potrivit unui comunicat de presă al instanței, judecătorii au constatat că există "motive rezonabile să creadă că cei doi suspecți sunt responsabili pentru loviturile cu rachete efectuate de forțele armate ruse împotriva infrastructurii electrice ucrainene din (cel puțin) 10 octombrie 2022 până (cel puțin) pe 9 martie 2023", transmite Reuters.

În plus, CPI îi acuză pe Șoigu și Gherasimov de "îndreptarea atacurilor asupra obiectivelor civile și provocarea de victime și pagube colaterale excesive în rândul civililor și obiectivelor civile". Totodată, aceștia sunt acuzați de crime împotriva umanității prin "acte inumane", așa cum sunt definite în Statutul de la Roma.

În iarna 2022-2023, Rusia a bombardat cu regularitate sistemul energetic ucrainean. Totuși, ulterior și-a schimbat strategia, concentrându-se mai mult pe atacuri asupra țintelor cu importanță militară. De la sfârșitul lunii martie anul acesta, Rusia a reluat atacurile masive asupra infrastructurii energetice ucrainene, justificându-le ca o acțiune de represalii. Aceste atacuri au venit după incursiuni ale unor combatanți ruși pro-ucraineni pe teritoriul rus, în provinciile Kursk și Belgorod. De asemenea, armata ucraineană și-a intensificat atacurile cu drone, rachete și artilerie în aceste regiuni.

De atunci, Rusia a efectuat opt bombardamente cu drone și rachete asupra sistemului energetic ucrainean, cel mai recent având loc în noaptea de vineri spre sâmbătă. Potrivit Moscovei, acest atac reprezintă o acțiune de represalii în urma atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești.

De la începutul anului, Ucraina a efectuat zeci de atacuri cu drone asupra Rusiei, implementând astfel o tactică de război asimetric. În același timp, pe frontul terestru, trupele ucrainene pierd teren în fața ofensivei armatei ruse pe diferite sectoare ale frontului. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a estimat anterior că, în urma bombardamentelor succesive cu rachete și drone, circa jumătate din capacitatea energetică a Ucrainei a fost distrusă. Un studiu efectuat de Universitatea de Economie din Kiev evaluează pagubele provocate infrastructurii energetice ucrainene la 56,2 miliarde de dolari.

În urma anunțului CPI, șeful de cabinet al președintelui Zelenski, Andrii Iermak, a salutat "decizia importantă" luată de instanță. În contrast, Consiliul de Securitate al Federației Ruse a calificat emiterea acestor mandate ca parte dintr-un război hibrid împotriva Rusiei.

Trebuie menționat că atât Rusia, cât și Ucraina, nu sunt membre ale CPI. În repetate rânduri, Rusia a afirmat că infrastructura energetică a Ucrainei este o țintă militară legitimă și a negat că ar viza civilii sau infrastructura civilă.

Acest episod urmează unei alte decizii importante a CPI din 17 martie 2023, când instanța a emis un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin. CPI a acuzat liderul rus pentru suspiciuni de deportare ilegală a copiilor ucraineni și transferul ilegal de oameni de pe teritoriul Ucrainei spre cel al Rusiei. În același timp, CPI a emis un mandat separat pentru Maria Alekseievna Lvova-Belova, responsabilă din Rusia pentru Drepturile Copiilor, pentru aceleași acuzații.

Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Externe

Pagina de facebook

-
-

Recente din tulcea

-
-

Recente din Romania

-
-

09:08

- Externe - Alegeri în Bolivia: țara își alege noul președinte, iar dreapta pare să fie favorită, după decenii de socialism

Aflaţi într-o gravă criză economică, bolivienii îşi aleg duminică viitorul preşedinte într-un scrutin în care dreapta pare să încheie ciclul iniţiat în urmă cu douăzeci de ani de fostul preşedinte socialist Evo Morales, relatează AFP. Ţara de 11,3 milioane de locuitori se prezintă la urne sătulă de lipsa de dolari şi de combustibil, rezultatul unei economii în criză, şi cu ochii aţintiţi asupra preţurilor. Inflaţia anuală se apropie de 25
Image Description

09:06

- Vrancea - Guvernul, cu ochii pe comenzile de pe Shein și Temu

Ministrul de Finanțe, focșăneanul Alexandru Nazare, a declarat că Guvernul se așteaptă la 1,3 miliarde de lei din noua taxă, supranumită public „taxa Temu”. Ea va fi aplicată prin conlucrare cu toate companiile de curierat pentru coletele comandate de pe platformele non-UE. Ministerul Finanțelor a publicat joi seară, în dezbatere publică, proiectul de lege cu noile taxe care vor intra în pachetul 2 de măsuri fiscale. O măsură este introducerea
Image Description

09:04

- Botosani - Anunţ privind afişarea publică a documentelor tehnice ale cadastrului pentru sectorul cadastral nr. 35- UAT Prăjeni

Unitatea administrativ-teritorială PRĂJENI, din județul Botoșani anunță publicarea documentelor tehnice ale cadastrului pentru sectorul cadastral nr. 35 începând cu data de 19.08.2025, pe o perioadă de 60 de zile, la sediul Primăriei comunei PRĂJENI, conform art. 14 alin. (1) și (2) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Cererile de rectificare însoţite de înscrisurile doveditoare pot fi depuse la sediul primăriei, transmise
Image Description

Reclame

-
-

Vremea

-
-
tulcea WEATHER

Schimb valutar

-
-

Autor știre

-
-
Maria Popescu

Redactie

-
-
Stiri de calitate din judetul tulcea
mail: office@AiPath.ro

Acasa Recente Radio Judete