Analiză Summitul NATO de la Haga ar putea fi cel mai important de după Războiul Rece. Liderii europeni așteaptă deciziile lui Donald Trump
Inapoi

Analiză Summitul NATO de la Haga ar putea fi cel mai important de după Războiul Rece. Liderii europeni așteaptă deciziile lui Donald Trump

Postat cu 5 ore în urmă

Update cu 4 ore în urmă

Timp de citire: 16 minute

Articol scris de: Simona Stan

Image Description
Externe
În timp ce lumea își ține respirația așteptând să vadă ce se va întâmpla după ce SUA au lansat atacuri directe asupra siturilor nucleare iraniene, președintele american Donald Trump este așteptat astăzi în Olanda pentru un summit NATO. Aceasta va fi prima întâlnire NATO a lui Trump de la realegere. În trecut, el a făcut comentarii furioase despre membrii alianței care profită de garanțiile de securitate americane. Aliații europeni sunt disperați să-i demonstreze că se înșală. Ei speră să-l convingă să nu retragă trupele sau capacitățile americane de pe continent, notează BBC într-o analiză. „Relațiile cu Europa au fost atât de tensionate de când Trump s-a întors la Casa Albă - din cauza tarifelor comerciale și a altor discuții - încât acum câteva săptămâni nici măcar nu eram siguri că va apărea la acest summit”, a spus un diplomat de nivel înalt, care a vorbit sub condiția anonimatului pentru publicația citată. „Având în vedere că Rusia și China caută slăbiciunile Occidentului, asta ar fi fost un dezastru.” Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a conceput acest summit în jurul lui Trump. El a urmărit să-l flateze prin acordarea unor creșteri masive ale cheltuielilor pentru apărare, pentru a demonstra că europenii își vor asuma acum mai multă responsabilitate pentru propria securitate. Rutte speră, de asemenea, că, menținând întâlnirea axată exclusiv pe bani, va evita orice potențiale ciocniri sau izbucniri între Trump și aliații săi. Acest plan pus la punct cu grijă s-ar putea prăbuși. În funcție de următoarea mișcare a Iranului, comandantul-șef al SUA ar putea decide în ultimul moment să rămână în Situation Room de la Washington. Dacă va veni în Europa, așa cum e de așteptat, cum va fi posibil să nu se vorbească despre Orientul Mijlociu, având în vedere ce este în joc? Asta ar introduce riscul unei dispute între președintele SUA și aliații europeni, care au pledat pentru diplomație în locul bombardamentelor când a venit vorba de Iran. Lui Trump îi plac victoriile și este foarte intransigent. Nu va vrea să simtă nicio dezaprobare la reuniunea NATO. Separat, i se asigurase o victorie de neuitat la summit, țările europene angajându-se să cheltuiască un procent uriaș de 5% din PIB pentru apărare - exact așa cum a cerut el în primele săptămâni la Casa Albă. „Acest summit este despre credibilitate”, așa cum spune ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker. Însă Spania a susținut duminică că a obținut o exceptare de la noul plan de cheltuieli - lucru pe care Rutte l-a negat ulterior. Și alți aliați din Europa care se luptă să găsească banii suplimentari sunt nerăbdători. Concluzia este: Europa trebuie să mențină SUA de partea marilor puteri militare și nucleare. Așa a reușit Rutte să-i convingă pe liderii reticenți - cu excepția Spaniei - să se alăture noilor eforturi de a cheltui sume mari. Este un angajament masiv. Dar, așa cum a spus fosta ambasadoare a SUA la NATO, Julianne Smith, chiar și în acest caz, nu există absolut nicio garanție cu Trump. Nu este clar dacă SUA vor semna o declarație de la sfârșitul summitului din această săptămână care să identifice Rusia drept principala amenințare la adresa alianței NATO. Încrederea Europei în SUA, ca protector suprem, a fost zdruncinată de abordarea aparent blândă a lui Trump față de Moscova și de presiunea sa dură asupra Kievului, în timp ce încearcă să pună capăt războiului din Ucraina. În plus, vineri seară, aproape că se puteau auzi diplomații europeni scrâșnind din dinți, după ce Trump a justificat cu nepăsare obiectivul enorm de 5% pentru cheltuieli de apărare pe care l-a cerut aliaților, scutindu-se în același timp pe sine și pe SUA de la acest angajament. „Nu cred că ar trebui, dar cred că ei ar trebui”, a spus el. „Susținem NATO de atât de mult timp... Așa că nu cred că ar trebui, dar cred că țările NATO ar trebui, absolut.” Pe de altă parte, se poate spune că liderii Europei ar fi trebuit să fie mai bine pregătiți până acum în ceea ce privește autoapărarea. Poate fi cel mai direct și mai imprevizibil, dar Trump nu este nicidecum primul președinte american care dorește să mute atenția și investițiile militare din Europa către alte zone prioritare, în special Indo-Pacific. Președintele Obama a fost foarte clar în această privință încă din 2011. SUA are arme nucleare depozitate în Italia, Belgia, Germania și Olanda. Are 100.000 de soldați pregătiți de luptă staționați în toată Europa, dintre care 20.000 în țări est-europene membre NATO, trimiși acolo de președintele Biden după invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia. Continentul ar putea compensa deficitul de trupe, mai ales având în vedere că Germania și Polonia intenționează să își consolideze semnificativ forțele terestre în următorii ani. Însă dependența Europei de SUA este mai profundă, spune Malcolm Chalmers, director general adjunct al Institutului Regal al Serviciilor Unite. Europa se bazează pe Washington pentru colectarea de informații, supraveghere, capacitățile forțelor aeriene și comandă și control. SUA au jucat un rol esențial de conducere în cadrul NATO, reunind membrii și forțele sale. Acestea sunt exact capacitățile rare și de care are nevoie armata americană în Asia, spune Chalmers. Dacă ar fi eliminate din Europa, ar dura foarte mult timp pentru a fi replicate. Nu cu mult timp în urmă, multe țări NATO din Europa evitau să-și dezvolte capabilități continentale, cum ar fi extinderea umbrelei nucleare a Franței la alți aliați, de teamă că SUA ar putea spune: „Ei bine, nu mai aveți nevoie de noi. Plecăm!” Însă acum, Europa este obligată să își asume o responsabilitate mai mare în materie de securitate, nu doar pentru a încerca să convingă Washingtonul să rămână - ci și în cazul în care președintele SUA decide să se retragă din Europa într-o măsură mai mare sau mai mică. Nimeni nu știe care sunt intențiile lui Trump. Liderii europeni ai NATO au fost extrem de ușurați recent, când administrația sa a anunțat că generalul-locotenent al Forțelor Aeriene Americane, Alexus Grynkewich, va prelua funcția de Comandant Suprem al Forțelor Aliate pentru Europa, ocupată în mod tradițional de SUA în NATO. Aceasta a implicat angajamentul față de alianța de apărare. Însă Washingtonul își desfășoară propria analiză a cheltuielilor militare și ale apărării. Anunțurile sunt așteptate în toamnă. Se consideră puțin probabil să existe noi fonduri americane pentru Ucraina. Și este foarte probabil ca cei 20.000 de soldați suplimentari din Europa de Est să fie primele forțe americane retrase de pe continent, atrage atenția BBC. În ciuda acestui fapt, Polonia declară că va participa la summitul NATO din această săptămână într-o dispoziție încrezătoare. Spre deosebire de Spania, Varșovia consideră că dă un exemplu - cheltuind o parte mai mare din venitul național pentru apărare (în prezent 4,7% din PIB) decât orice alt membru NATO, inclusiv SUA. Ținta sa, spune Varșovia, este de a construi cea mai puternică armată terestră din Europa. În timpul Războiului Rece, Polonia a trăit sub umbra Uniunii Sovietice. Țara se învecinează cu Ucraina. Nu este greu să-i convingi pe polonezi că apărarea este o prioritate absolută. Pentru politicienii din țări mai îndepărtate de Rusia, argumentul este mai dificil. Presa spaniolă a fost plină de speculații conform cărora dezacordurile privind cheltuielile pentru apărare ar putea răsturna guvernul de coaliție precar al țării. Încercând să-l îmbuneze pe Trump prin acceptarea cerințelor sale privind cheltuielile de apărare, dar și pe liderii europeni cu probleme financiare mai mari, NATO propune să împartă obiectivul de 5% în două părți: 3,5% din venitul național anual pentru apărare, iar încă 1,5% din PIB să fie cheltuit pe probleme „legate de apărare”, cum ar fi extinderea porturilor maritime de marfă din Olanda, de exemplu, sau investițiile Franței în securitatea cibernetică. Aceasta situație are avantajul suplimentar de a aduce Europa în concordanță cu cheltuielile militare ale SUA, de 3,4% din PIB - un reper psihologic uriaș, spune Camille Grand, fost secretar general adjunct pentru investiții în apărare la NATO și acum expert în apărare la Consiliul European pentru Relații Externe. Dar, indiferent cum te joci cu cifrele, vorbim despre guverne care trebuie să cheltuiască miliarde în plus pentru apărare. Banii trebuie să vină de undeva. Fie taxe noi - o metodă pe care Estonia a încercat-o - fie mai multe împrumuturi, ceea ce va fi extrem de costisitor pentru țări precum Italia, care au deja sume mari de datorii guvernamentale. O altă opțiune este o reducere a cheltuielilor cu asistența socială. Prin intermediul Analizei Strategice a Apărării, Regatul Unit a subliniat recent publicului necesitatea unor cheltuieli militare suplimentare, însă Chalmers spune că nici Downing Street, nici majoritatea celorlalte guverne europene nu și-au pregătit pe deplin electoratul pentru compromisurile pe care le vor necesita noile investiții uriașe în apărare. Calendarul pentru atingerea obiectivului de 5% este esențial. Aliații NATO au solicitat o fereastră de 7-10 ani. Secretarul general al NATO a sugerat că ar putea fi prea târziu. Având în vedere că economia Moscovei se află într-o stare de război, Rusia va putea ataca o țară NATO în termen de cinci ani, spune el.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Externe

Pagina de facebook

-
-

Recente din tulcea

-
-

Recente din Romania

-
-

11:19

- Iasi - BNR: Profitul net al sistemului bancar însuma, în 2024, 14,2 miliarde lei

Profitul net la nivelul întregului sistem banca însuma, la finele anului trecut, 14,197 miliarde lei, în creștere cu 5% comparativ cu 2023, conform raportului anual pentru 2024 publicat, luni, de Banca Națională a României, citat de Agerpres. ‘În anul 2024, sistemul bancar din România a înregistrat o evoluție pozitivă din punctul de vedere al profitului obținut, reflectând o consolidare a performanței financiare a instituțiilor de credit. La finalul anului, profitul
Image Description

11:19

- Cluj - Cum ar fi arătat România condusă de Călin Georgescu, George Simion sau Anamaria Gavrilă. „Așa să ne ajute Dumnezeu, Osho, Vișnu, Zalmoxe”

Cunoscutul profesor clujean Adrian Papahagi și-a imaginat cum ar fi arătat România cu o guvernare „suveranistă”, mai exact un guvern format din PSD, POT, SOS și AUR.Necruțător, profesorul UBB i-a ironizat pe George Simion, Călin Georgescu, Anamaria Gavrilă, Liviu Dragnea sau Dan Dungaciu. În opinia lui Papahagi, în formula Georgescu premier - Simion președinte, țara ar fi ajuns o paria a Europei, o a doua Ungaria apropiată periculos de mult
Image Description

11:18

- Constanta - Cumnatul lui Mircea Geoană, va fi adus azi în România! Condamnat într-un dosar cu strânse legături la Constanța

Tot conform sursei, Ionuț Mircea Costea, fost președinte al Eximbank, a pierdut, la sfârșitul anului, și ultima cale de atac în dosarul în care a fost condamnt la 6 ani de închisoare pentru luare de mită. Potrivit stiripesurse.ro, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul în casație – o cale extraordinară de atac a unei sentințe definitive- formulată atât de DNA, cât și de Ionuț Mircea Costea în
Image Description

Reclame

-
-

Vremea

-
-
tulcea WEATHER

Schimb valutar

-
-

Autor știre

-
-
Maria Popescu

Redactie

-
-
Stiri de calitate din judetul tulcea
mail: office@AiPath.ro

Acasa Recente Radio Judete